Universitatea Politehnica Timișoara - predare prin interactivitate, storytelling sau gamification

Florin Drăgan, rectorul UPT:„Noua generație de studenți a fost crescută în permanență cu acces la internet. Comunicarea cu tinerii s-a schimbat total, iar adaptarea metodelor de predare la comportamentul lor este importantă pentru a le capta atenția”

Generația de studenți născută după anul 2000 este prima care a avut acces la internet încă de la o vârstă fragedă. Pentru acești tineri viața se derulează mult mai repede astfel că metodele moderne de predare trebuie să devină o obișnuință la cursuri, nu o excepție;

Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, susține că tehnologia s-a schimbat foarte repede, iar tinerii s-au schimbat la fel de rapid: „studenții de acum sunt total diferiți față de cei de acum patru ani”;

Astfel că profesorii trebuie să predea materia prin interactivitate, storytelling sau gamification pentru ca studenții să fie atenți.

Universitatea Politehnica Timișoara este adepta metodelor noi de predare, iar în ultimii ani fiecare facultate în parte a dus o campanie amplă de digitalizare. De altfel, pentru tinerii din noua generație tehnologia este parte din viața lor, astfel că noile platforme de comunicare universitară      și adaptarea profesorilor la comportamentul studenților sunt parte din procesul educațional.

„Noua generație vine cu lucruri bune, dar și cu părți mai puțin bune. De exemplu, sunt studenți care nu știu să folosească e-mailul, pun toate ideile în subject chiar dacă sunt mai multe fraze. Sau avem situații în care studenții trimit mesaje profesorilor doar pe rețelele de socializare, i-am întrebat de ce nu vor să comunicăm pe mail sau pe campusul online și ne-au spus că nu sunt obișnuiți. Le este mai simplu să comunice instant prin propoziții scurte. Este nevoie de un traseu educațional personalizat, în care fiecare student să poată pună accentul pe ce îl atrage mai mult astfel încât să îi dezvoltăm toate abilitățile”, susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Politehnica a avut avantajul unui Campus Virtual bine conturat la începutul pandemiei, adaptat de la un număr de sub 1000 de studenți – folosit de cei înscriși la programele de învățământ la distanță – iar acum este folosit de 13.000 de studenți. În plus, universitatea a achiziționat module de software care pot fi descărcate de fiecare student. De altfel, au fost adoptate soluții de predare în regim hibrid în anumite amfiteatre, unele cadre didactice au venit cu soluții inovatoare pentru aplicațiile din laborator. Pentru a le capta atenția studenților, profesorii au făcut cursuri de predare inclusiv cu specialiști din zona privată, tocmai pentru a adapta modul de interacțiune cu tinerii. Astfel de cursuri vor continua din toamnă și presupun inclusiv o abordare a incluziunii studenților.

„Studiile arată că în ultimii zece ani timpul în care un ascultător este conectat la un discurs a scăzut de la 15 secunde la 7 secunde. Acest lucru îl simțim și la cursuri, dacă nu spui ceva interesant în cele șapte secunde, poți să îl pierzi pe student. Astfel că încercăm să venim cu interactivitate, să îi implicăm cât mai mult astfel încât să fie conectați la predarea cursului. De altfel, am introdus și metode moderne de predare prin storytelling și gamification, astfel încât studentul să fie cât mai aproape de mediul lui”, a declarat Florin Drăgan.

Totodată, Universitatea Politehnica Timișoara a încurajat cadrele didactice să încerce să fie mai mult mentori pentru studenți, decât dascăli. Trebuie să existe în permanență o comunicare cu tinerii pentru a-i sprijini să își atingă potențialul maxim prin servicii complementare și diverse oportunități. Noua generație de studenți este prima care a crescut cu acces la internet și volmul de informație asimilat este mare. De asemenea, nu mai există diferențe între tinerii din estul Europei și cei din vestul continentului datorită tehnologiei, ei având acces la aceleași tendințe sociale, de petrecere a timpului liber sau de entertainment.

„Poate cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă profesorul acum este să le scoată din educație expresia: nu este bine să greșești! Noi cu asta am crescut, tot timpul ni s-a spus că greșeala nu este bună, iar această mentalitate se regăsește și la mulți dintre părinții lor. La universitate trebuie să le arătăm că poți greși, iar mai important este ce înveți din acea greșeală. Este mai bine să faci o eroare în laborator, decât să o faci ulterior la job”, a încheiat rectorul Universității Politehnica Timișoara.