Cele mai mari proiecte din PNRR sunt de infrastructură și de digitalizare. Tocmai aceste două domenii vor fi afectate cel mai mult de noile modificări fiscale

Florin Drăgan, rectorul UPT: „Cele mai mari proiecte din PNRR sunt de infrastructură și de digitalizare. Tocmai aceste două domenii vor fi afectate cel mai mult de noile modificări fiscale”

• În 2019 sectorul construcțiilor a fost declarat domeniu prioritar pentru următorii zece ani, iar guvernul a acordat facilități fiscale celor care lucrează în acest domeniu. La jumătatea drumului, când sunt în derulare cele mai multe proiecte mari de infrastructură, se propune eliminarea facilităților;
• Ponderea IT&C din PIB-ul României a depășit 7%, iar absolvenții din acest domeniu rămân în țară pentru că au salarii competitive cu piața muncii de afară. Totuși, câteva companii au anunțat că își mută activitatea din România, iar lipsa de predictibilitate fiscală va accentua această tendință;
• Cele mai afectate de noile măsuri fiscale sunt domeniile tehnice, cele pentru care Universitatea Politehnica Timișoara pregătește specialiști. Florin Drăgan, rectorul UPT, a stat de vorbă cu reprezentanții mai multor companii din piață, dar și cu specialiști fiscali, pentru a vedea impactul noilor măsuri.

Planul Național de Redresare și Reziliență are în componență proiecte foarte mari de infrastructură, dar și de digitalizare a instituțiilor statului. Pentru a le duce la capăt este nevoie de ingineri constructori, de muncitori calificați, dar și de programatori, ingineri mecanici sau de specialiști în inteligență artificială. Universitatea Politehnica Timișoara formează oameni foarte bine pregătiți în aceste domenii, iar companiile care activează în zona tehnică și-au exprimat deja îngrijorarea.

„Schimbările bruște din domeniul fiscal afectează mult mai mult decât putem vedea acum. Acestea nu trebuie făcute peste noapte, ci într-un interval de timp și după discuții reale și serioase cu patronatele. Nu poți să iei de la o lună la alta decizii care pot afecta major unele bugete. De exemplu, anul fiscal pentru majoritatea companiilor din IT&C începe la 1 iulie, iar bugetele se fac în prima parte a anului. Managerii nu vor putea face o rectificare a bugetului după numai două luni. Încă nu știm câte companii vor acoperi diferența de impozit astfel încât angajații să câștige la fel, dar până unde mai pot crește salariile? O să devenim foarte scumpi pentru piață, este deja o competiție globală, iar dacă facem modificări fiscale ce intră în vigoare de la o lună la alta dăm dovadă de instabilitate. Sunt  firme care și-au redus activitatea în România la începutul anului pentru că nu mai era rentabil, salariile sunt deja la un nivel ridicat, așa că o parte din companii vor compensa impozitul de 10%, însă altele vor pleca și se vor îndrepta către alte piețe”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Ponderea IT&C în Produsul Intern Brut al României a depășit 7%, iar în acest domeniu sunt peste 200.000 de angajați. Universitatea Politehnica Timișoara realizează frecvent studii în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților, având ca bază datele din Registrul General de Evidență a Salariaților. Ultima analiză de acest gen a arătat că 92% dintre tinerii care finalizează studiile la UPT în acest domeniu, lucrează la o companie de profil, la un an de la absolvire. Eliminarea bruscă a scutirii de impozit îi poate încuraja pe angajați să demisioneze și să lucreze pe firme proprii sau să emigreze.

„Măsurile fiscale par a fi mai degrabă o intervenție pompieristică în contextul în care dezechilibrele macroeconomice sunt mai mult decât evidente. Acoperirea deficitului bugetar până la un nivel rezonabil de 2-3%, diminuarea ponderii datoriei publice în PIB sub un nivel de 50%, pot fi realizate și printr-o analiză coerentă și prin reducerea cheltuielilor curente publice, dar acest lucru e greu de crezut că va fi luat în calcul înaintea unui an electoral foarte important. Vor apărea comportamente evazioniste ori migrări fiscale și investiționale, în contextul lipsei de predictibilitate. Un impact major va fi pe estomparea inițiativelor antreprenoriale locale care ar avea nevoie de încurajare, îndeosebi tinerii cu resurse financiare reduse, dar măsurile fiscale ce se întrevăd sunt mai degrabă potrivnice. Statul trebuie să vadă dincolo de calcule și să adopte, cât mai urgent, dialogul cu mediul de afaceri și asociativ, sindicatele, pentru găsirea soluțiilor celor mai adecvate în acest moment de impas pentru România”, a afirmat Ovidiu Constantin Bunget, profesor la Facultatea de de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Proiectele de infrastructură sunt în pericol și se va reveni la munca la negru

Deși Guvernul României își dorește să aducă mai mulți bani la buget, specialiștii fiscali consultați susțin că măsura va avea un efect total invers, mai ales în zona construcțiilor. Facilitățile fiscale au fost acordate în 2019 pentru că în acest domeniu exista o tendință a muncitorilor de a pleca în străinătate, iar o mare parte din angajați erau plătiți la gri, adică aveau un salariu apropiat de minimum pe economie, iar o altă parte de venituri era acordată de angajatori prin mica înțelegere. Măsurile din construcții au avut o perioadă de implementare fixă, care au dus la o stabilizare a pieței. Perioada 2023-2027 este cea în care este o nevoie crescută de specialiști pentru că sunt în derulare proiecte foarte mari de infrastructură, atât în mediul privat, dar mai ales în sectorul public.

„Sectorul construcțiilor a fost declarat drept un sector prioritar, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru următorii zece ani. Nu au trecut nici cinci ani și pare că nu mai este prioritar. Angajabilitatea în domeniu, după aplicarea măsurilor fiscale din 2019 a crescut cu zece procente, ajungând la cifrele din IT&C. Avem în continuare nu doar firme cu care colaborăm, ci și autorități locale cum ar fi consilii județene sau primării, care ne solicită ajutorul pentru că sunt într-o căutare disperată de specialiști în construcții. Am avut și o concurență între CNAIR, de exemplu, și un consiliu județean, pentru a oferi burse studenților de la specializările de căi ferate, drumuri și poduri. În paralel, prin programul de dublă diplomă pe care îl avem cu Universitatea Tehnică din Munchen, vă pot spune că statul  german înregistrează un deficit major de ingineri. Dacă muncitori în construcții mai putem aduce din țările asiatice, ingineri va fi foarte greu să mai găsim”, a continuat Florin Drăgan.

Mulți dintre managerii companiilor consultați de rectorul Florin Drăgan sunt supărați pentru că încercarea de a acoperi deficitul bugetar se face prin măsuri cu efecte puternice asupra mediului privat.

„Se spune că nu respectăm principiile cotei unice. Totuși, principiile acestea ne duc la o fiscalitate de peste 41% pe salarii, la care dacă adunăm TVA-ul de 19% pe tot ce cumpărăm, statul ne oprește cel puțin 60% din ce câștigăm. În paralel cu luarea acestor măsuri, ne chinuim să rezolvăm problema pensiilor speciale de cinci ani, iar când o rezolvăm, amânăm cu alți cinci ani să nu șocăm sistemul. În privat, în schimb, luăm măsuri fiscale peste noapte, cu toate că principalele domenii sunt adevărate drivere pentru România și nu numai în ceea ce privește PNRR. Mai mult, în pandemie, cele două domenii menționate au fost printre puținele care nu au stat. Personal nu cred că impactul bugetar va fi cel prognozat, pentru că nu se mai pune problema de un simplu calcul matematic. În construcții vom reveni cu salariile în zona gri, iar în IT&C o parte dintre programatori se vor gândi să plece de la companiile din România unde sunt angajați și să lucreze direct pentru cele din străinătate, fie ca angajați acolo, fie își vor face firme, unde fiecare își va acorda un salariu minim pe economie, apoi vor fi plătite dividende”, a încheiat Florin Drăgan, rectorul UPT.