Întâlnire istorică la Timișoara: Facultățile cu specific de Automatică și Calculatoare își unesc forțele pentru dezvoltarea IT-ului în România

Domeniul denumit generic IT&C a reprezentat un adevărat motor de dezvoltare în ultimii 20 de ani, iar ultimele date arată că a generat peste 7% din PIB-ul României. În ultima perioadă, creșterea domeniului a încetinit, din diverse motive, dar, în același timp, au apărut o serie de oportunități de dezvoltare pentru universități legate de proiecte de cercetare sau cu fonduri europene.

În aceste condiții Universitatea Politehnica Timișoara a luat inițiativa organizării primei întâlniri a tuturor facultăților cu specific de automatică și calculatoare din țară, la care a invitat și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Timiș, ai Liceului de Informatică „G. Moisil” și ai unor companii în domeniu cu care UPT colaborează strâns de mulți ani. Această inițiativă vine din dorința de a unifica eforturile și de a alinia strategiile pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a domeniului.

La întâlnire au participat reprezentanți ai secțiilor de specializare în Automatică și Calculatoare de la Universitatea Politehnica București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași, Universitatea din Oradea, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Universitatea Politehnica Timișoara.

Locul ales pentru această primă întâlnire are și o încărcătură simbolică pentru că Politehnica timișoreană a fost cea care a dat primul calculator din mediul universitar și prima specializare în Calculatoare din România.

În debutul întâlnirii, rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a declarat că „Atât timp cât suntem o parte esențială a dezvoltării sectorului de IT&C din România e normal să avem o voce comună, să adresăm împreună nevoile nu doar din sistemul universitar ci și cele din preuniversitar sau din mediul privat, în colaborare cu aceștia. Consider că e necesar ca acest tip de întâlniri să se permanentizeze, spre beneficiul domeniului”.

Probleme, soluții și exemple de bune practici

Fiind prima întâlnire în acest format, a început cu prezentarea celor 9 facultăți de automatică și calculatoare, cu programe de studii, modalități de admitere, gestiunea școlarității număr de studenți, de cadre didactice, provocări pe care le întâmpină, soluții găsite la unele dintre probleme, noutățile la nivel de specializări, colaborarea cu companiile, practica studenților, includerea în rețele de universități europene, învățământul superior dual, disciplinele opționale, competențele dobândite de studenți, utilizarea inteligenței artificiale în procesul didactic, legătura cu mediul preuniversitar, așteptările studenților, activitatea de cercetare, digitalizarea.

Discuțiile cu reprezentanții învățământului preuniversitar au subliniat necesitatea susținerii liceelor sau claselor de informatică de către facutățile de profil.

Prezența la întâlnire a reprezentanților unor mari companii din Timișoara a adus un util feedback facultăților din partea mediului economic.

Concluzii

Discuțiile, chiar dacă încă în fază incipientă, au conturat însă o serie de concluzii și căi de acțiune pentru viitor:

• organizarea periodică a unor astfel de întâlniri și continuarea discuțiilor, nu doar la Timișoara, ci și în celelalte centre;
• necesitatea susținerii învățământului preuniversitar, în special a celui cu profil de informatică;
• adaptarea continuă a programelor de studii la cerințele din piața muncii;
• formarea cadrelor didactice din universități, dar și din licee, în noile tehnologii;
• crearea de masterate în domenii de avangardă și stimularea cercetării în aceste domenii (inteligență artificială, quantum computing, blockchain);
• sprijinirea start-up-urilor și a antreprenoriatului;
• accesarea în comun a unor proiecte sau instrumente de finanțare;
• oferirea de servicii de către universități către companii;
• stimularea inovării care să ducă la o mai mare diversificare a industriei;
• crearea în comun a unei aplicații funcționale de gestiune a școlarității;
• o colaborare mai strânsă în stabilirea disciplinelor opționale;
• extinderea învățământului superior dual;
• convergență a pozițiilor în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în educație.