Universitatea Politehnica Timișoara
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Academicianul Ion Boldea și „Universitatea în secolul 21”

 
 
Academicianul Ion Boldea și „Universitatea în secolul 21”

„Universitatea în secolul 21”

21 Decembrie 2021

 

 

 

 

 

În atmosfera de gală din Aula Academiei Române, recent a avut loc discursul de recepție al academicianului Ion Boldea, cadru didactic al Universității Politehnica Timișoara, un discurs penetrant, în stilul caracteristic, apreciat de întreaga audiență, fizică sau online, care onorează întreaga comunitate academică a UPT.

În deschiderea evenimentului, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a evocat tradiția instituită încă din secolul al XIX-lea de prezentare, de către membrii titulari, a așa-numitelor discursuri de recepție în Academia Română care cuprindeau, de regulă, cel puțin la început, elogiul unui predecesor, după modelul celei mai vechi academii din Europa, cea franceză, sau prezentarea unei teme din specialitatea celui primit în Academie. Salutând prezența academicianului Ion Boldea în mijlocul colegilor, Ioan Aurel Pop a declarat despre acesta că este „un ales între cei aleși”, care a urcat, pas cu pas, toate treptele carierei universitare și academice, fără să rateze nicio etapă.

Discursul academicianului Ion Boldea a avut ca temă „Universitatea în secolul 21” și a început cu un elogiu la adresa mentorului său, academicianul Toma Dordea, unul dintre cei mai proeminenți profesori ai Universității Politehnica Timișoara.

În continuare, discursul a cuprins contextul istoric al apariției universităților, începând cu Antichitatea, cu prima universitate din Europa, creată în anul 841 la Salerno/Italia, extinderea acestora pe tot continentul, în perioada medievală și, ulterior, în toată lumea. Partea a doua a prezentării s-a referit la „Universitatea secolului XX”, caracterizată de cea mai explozivă extindere pe întreg globul și de creșterea continuă a numărului de studenți/100 de locuitori, dar și la misiunea și evoluția acesteia, cu bune și cu rele.

Partea a treia a discursului a cuprins o analiză, poate uneori dură și tranșantă, dar realistă și argumentată, a lumii secolului 21, marcată de o evoluție fără precedent a tehnologiei, de inteligența artificială, de internetul obiectelor, de criza energetică și poluare, de universalizare, dar și de o cultură a mediocrității, o lume în care principala provocare este „organisme versus algoritmi”.

În acest context, în partea a patra și ultima a discursului, academicianul Ion Boldea a venit și cu o propunere despre ce ar trebui să însemne „Universitatea în secolul 21”, în care sunt necesare o serie de schimbări, care trebuie făcute cu pași mici, dar constant, concomitent cu păstrarea și dezvoltarea celor trei dimensiuni ale universității: asimilarea fundamentelor culturii; învățarea unei profesii cu baze teoretice solide; inovare prin studiu, gândire, experiment, acțiune. În acest sens, sunt necesare creșterea calității actului educațional, încă din sistemul preuniversitar, o mai bună formare a profesorilor, introducerea „Fundamentelor culturii” ca disciplină de studii, interdisciplinaritate, etică, un nou mod de organizare a învățământului online, creșterea duratei ciclului de licență, unificarea ciclurilor de master și doctorat, introducerea doctoratului în inginerie industrială, programe speciale pentru studenții eminenți, întărirea legăturii cu industria, noi obligații care ar trebui să revină profesorilor.

O altă tradiție a Academiei Române cere ca fiecare discurs de recepție să fie urmat de o replică. Aceasta a venit, în acest caz, de la o somitate în domeniul filosofiei, academicianul Mircea Dumitru. Acesta a apreciat ampla sinteză a condițiilor culturale și a ideilor filosofice constitutive pentru o universitate prezentată de acad. Ion Boldea, o experiență unică a combinării creației sale din domeniul ingineriei electrice cu o viziune culturală și filosofică umanistă de cea mai înaltă forță de penetrare, profilul intelectual și epistemic al acad. Ion Boldea fiind extrem de rar în lumea academică de azi - un savant în domeniul ingineriei electrice, un gânditor pătrunzător, rafinat și subtil al chestiunilor filosofice ce sunt relevante pentru fundamentele culturii.

Pornind de la tema pe care a ales-o pentru replică - „Să avem grijă de libertate și adevărul își va purta singur de grijă” - academicianul Mircea Dumitru a atras atenția că doar libertatea conduce spre cunoaștere și adevăr, de aceea e nevoie de cadrul potrivit pentru exprimarea de valori și opinii bine argumentate, bazate pe dovezi obiective, ca atare progresul științei și tehnologiei este posibil numai într-un cadru social și cultural în care gândirea și expresia sa sunt libere și necenzurate de dogme politice sau religioase.

Rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, prezent la eveniment, a declarat: „Am fost onorat să pot participa la unul dintre evenimentele importante din viața universității noastre. Domnul academician Ion Boldea este o personalitate a Politehnicii, înscriindu-se în tradiția marilor profesori, formatori de școală, care au marcat primul nostru secol de existență. Atât discursul de recepție cât și replica domnului academician Mircea Dumitru au încântat audiența, intersectând cu măiestrie concepte ca inteligență artificială, umanism, algoritmi  sau libertate în beneficiul științei.”

Vizionează pe YouTube Discursul Academicianul Ion Boldea și „Universitatea în secolul 21”

 
Academicianul Ion Boldea și „Universitatea în secolul 21”
 
 
 
 
ARUT Eudres Biblioteca Centrală  UPT Editura Politehnica Fundația Politehnica Timișoara AS Politehnica DCI Tele Universitatea Avizier UPT UPosT CCOC Sindicatul UPT Comunicate UPT
 
© Copyright 2022 Universitatea Politehnica Timisoara. Toate drepturile rezervate
UPT pe Facebook UPT pe Twitter UPT pe Google +