Prietenii lui Napoleon III, Marea Unire și fascinanta istorie a Sălii Senatului UPT

Fascinanta istorie a Sălii Senatului Universității Politehnica Timișoara

Prietenii lui Napoleon III, Marea Unire și fascinanta istorie a Sălii Senatului UPT

În data de 11 mai, Sala Senatului Universității Politehnica Timișoara a fost gazda conferinței cu tema „Napoleon al III-lea și România”, susținută de membri ai Asociației Prietenii lui Napoleon al III-lea, evenimentul fiind organizat în parteneriat cu Universitatea Politehnica Timişoara şi Fundaţia Politehnica. Conferința a avut ca temă construcția României, a statului unitar, începând cu prima unire a principatelor române, în 1859, urmată, după 60 de ani, de Marea Unire de la 1918 și alipirea Banatului la România, în 3 august 1919.

Despre contextul istoric al realizării unirii și al creării statului unitar român, dar și despre rolul Franței în acest proces a vorbit Abel Douay, președinte al Asociației Prietenii lui Napoleon al III-lea și autor, alături de Gerard Hertault, al cărții „Napoleon al III-lea și România”, dar și Geo Lehene, inițiator al evenimentului, care a prezentat contextul prezenței misiunii generalului Berthelot în România. De asemenea, jurnalistul şi publicistul Liviu Crişan, director al Editurii Balcanic din Timişoara, a vorbi despre „Acțiunea diplomatică a delegației României la Conferința de Pace de la Paris -1919”, cu un focus special asupra integrării Banatului la patria mamă. La conferința din Sala Senatului Universității Politehnica Timișoara a fost prezentă și o delegație de 20 de persoane din Franța și Belgia, membri ai Asociației Prietenii lui Napoleon al III-lea.

În deschiderea evenimentului, profesorul Ivan Bogdanov, președintele Fundației Politehnica, a prezentat fascinanta istorie a Sălii Senatului Universității Politehnica Timișoara, ocazie cu care a dezvelit, împreună cu rectorul UPT, prof.univ.dr.ing. Viorel-Aurel Șerban, o placă aniversară.

Manifestarea se înscrie în seria celor dedicate centenarului Universității Politehnica Timișoara, centenarului României, dar și Anului European al Patrimoniului Cultural.

Fascinanta istorie a Sălii Senatului Universității Politehnica Timișoara

Palatul Lloyd din Timişoara, o lucrare a arhitectului Leopold Baumhorn, este unul dintre cele mai reprezentative imobile din Piaţa Victoriei. A fost construit între anii 1910-1912, din fondurile Societăţii Lloyd, înfiinţată de angrosiştii de grâne din Banat, în 1866.

Palatul era de fapt un complex hotelier, cuprinzând şi sedii ale unor firme comerciale şi bancare. În 1945 ajunge în proprietatea Camerei de Comerț şi Industrie, care îl moştenise după desfiinţarea societăţii. Din 1951 aparţine Universităţii Politehnica Timișoara, iar astăzi, aici este Rectoratul instituției.

Frumoasa Sală a Senatului Politehnicii Timişoara, din Palatul Lloyd, ascunde o istorie deosebită. În ziua de 19 februarie 1919, o comisie americană a sosit în Timişoara pentru a evalua situaţia după destrămarea imperiului Austro-Ungar. Având în vedere situaţia complicată din Banat, unde trăiau numeroase etnii, americanii aveau destule temeri. Ei trimiteau regulat rapoarte guvernelor lor pentru a avea o imagine clară şi imparţială a situaţiei, dar s-au întâlnit în Palatul Lloyd cu reprezentanţii tuturor naţionalităţilor bănăţene.

„Era una din sălile mari din oraş la acea vreme şi s-a folosit de câteva ori pentru evenimente în care era nevoie de spaţiu. Evenimentul care a marcat istoria Timişoarei s-a întâmplat la 19 februarie 1919, când de la Conferinţa de Pace de la Paris a sosit la Timişoara o comisie condusă de generalul american Goodwin, cu scopul de analiza situaţia din oraş, de a discuta cu etniile pentru a vedea ce dorinţe au. Naţionalităţile s-au exprimat după interesese şi sentimente patriotice. Rezultatul a fost că o parte din Banat a ajuns în România, pentru că populaţia română, germană şi evreiască a fost de părere să trecem la România. Sârbii îşi doreau să treacă la Iugoslavia nou formată, ungurii, desigur, au votat cu Ungaria. Cu această concluzie, delegaţia americană a plecat la Paris. A contat probabil la hotărârea de la Conferinţa de Pace”, spune profesorul Ivan Bogdanov, preşedintele Fundaţiei Politehnica, pasionat de istorie.

În timpul primului Război Mondial, la Palatul Lloyd s-a aflat cartierul generalului al armatelor germane aflate sub comanda generalului August von Mackensen, iar din 2 decembrie 1918 cel al trupelor franceze. În apartamentele din Palatul Lloyd, care astăzi sunt destinate Rectoratului, au fost locuinţe elegante. Aşa cum au fost în toate casele raport de pe Corso, construite pentru a fi închiriate. Pentru că era o locaţie centrală, iar apartamentele erau încăpătoare, în această clădire, la etaj, în sediul rectorului de astăzi, au locuit şi căpeteniile germane, în frunte cu Mackensen, când ei au intrat aici, cât şi cele franţuzeşti, cu generalul Berthelot.

În timpul comunismului, Sala Senatului a fost transformată în sală de curs, însă după Revoluţia din 1989 aceasta şi-a recăpătat strălucirea de altădată. Actuala sală a senatului Universităţii a fost repartizată activităţilor de învăţământ, a fost divizată cu pereţi falşi în două compartimente şi s-au organizat săli de curs. După Revoluţie, surpriza a fost că nimeni nu a revendicat această clădire, în consecinţă a rămas în proprietatea Politehnicii. Conducerea universităţii a considerat că trebuie adusă la starea pe care a avut-o cândva. S-a reuşit. Astăzi, ne mândrim cu această sală. Este refăcută în forma Secession sau Art Nouveau. S-au desfăcut pereţii, s-au refăcut vitraliile, care sunt foarte frumoase. Politehniştii obişnesc să spună că e cea mai frumoasă sală din Timişoara.