UPT implementează proiecte de infrastructură în valoare de peste 200 de milioane de lei prin PNRR

Banii europeni schimbă fața întregului campus universitar

• Universitatea Politehnica Timișoara a avut ca strategie în ultimii ani atragerea intensivă de fonduri europene, astfel încât studenții să se bucure de condiții moderne de studiu;
• În prezent sunt în implementare proiecte proprii de peste 200 de milioane de lei numai în infrastructura universitară, iar UPT este partener în alte proiecte care, de asemenea, depășesc 200 de milioane de lei;
• În urma unei analize interne, proiectele proprii vor fi implementate la timp, însă de la început specialiștii UPT s-au confruntat cu numeroase probleme. Printre acestea se numără: birocrația excesivă, lansarea târzie a multor proiecte, dar și timpul scurt de implementare ce a mai rămas.

Universitatea Politehnica Timișoara are în implementare proiecte proprii cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de peste 200 de milioane de lei. Acești bani europeni asigură modernizarea campusului universitar și oferă studenților, dar și cadrelor didactice, un mediu de studiu și cercetare la cele mai înalte standarde. Strategia UPT din ultimii ani s-a concentrat pe atragerea intensivă de finanțări europene, mai ales că sumele pentru investiții ce provin de la bugetul de stat nu depășesc zece milioane de lei pe an. De altfel, Universitatea Politehnica Timișoara este implicată ca partener și în alte proiecte cu finanțare prin PNRR, care și acestea depășesc 200 de milioane de lei.

„Cu acești bani reușim să renovăm complet patru cămine studențești, construite în anii ’60. Vor deveni unități de cazare moderne cu baie în fiecare cameră, practic vor fi ceea ce ne cer studenții de câțiva ani. Noi, ca universitate, chiar dacă avem un patrimoniu mare, majoritatea clădirilor sunt construite în urmă cu 50-100 de ani. După 1990, investițiile în acestea au fost puține, nu prea aveai oportunități și bani să le renovezi. Au mai fost făcute câteva cosmetizări, însă abia acum reușim să le aducem la nivel european. O mare parte dintre laboratoare am reușit deja să le reabilităm cu ajutorul companiilor sau veniturilor proprii si din cercetare, însă cele care au rămas nerenovate vor fi aduse și acestea la standarde moderne, tot cu fonduri europene”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Pe lângă modernizarea căminelor, fondurile europene sunt utilizate pentru reabilitarea și eficientizarea energetică a mai multor clădiri universitare. Prin aceste proiecte, se vizează reducerea consumului de energie, utilizarea de surse regenerabile și implementarea unor soluții sustenabile pentru viitor. De asemenea, investiții importante sunt și în infrastructura digitală. Unul dintre proiectele aflate în implementare este DigiUPT, care pune accent pe modernizarea infrastructurii IT&C și utilizează tehnologii digitale avansate, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale pieței forței de muncă și tehnologiile și profesiile emergente, cu un focus pe tehnologiile moderne – Inteligența Artificială, Blockchain, Robotică și IoT. 

„Am văzut unele statistici care arată că 70% din investițiile din România provin din fonduri europene. Noi ne-am creat o echipă bună să atragem fonduri și prin PNRR, și prin alte programe operaționale, cum ar fi Programul Regional Vest, și prin orice linie de finanțare disponibilă. Noi suntem în situația în care pentru fiecare leu primit pentru infrastructură de la bugetul de stat, atragem alți 20 de lei din fonduri europene, doar cu proiectele noastre, fără să le mai includem pe cele în care suntem parteneri. Majoritatea vor fi implementate la timp, însă acolo unde suntem parteneri cu alte instituții, acolo sunt ceva întârzieri ce trebuie rezolvate”, a continuat Florin Drăgan.

Proiectele aflate în derulare vor aduce beneficii majore nu doar pentru studenții și profesorii Universității Politehnica Timișoara, ci și pentru mediul economic și de cercetare. Infrastructura modernizată va permite atragerea unor profesioniști de top în domeniul academic, va facilita colaborări internaționale și va contribui la formarea unor generații de specialiști bine pregătiți pentru cerințele pieței muncii.

La nivel de țară, proiectele finanțate prin PNRR au început cu multe întârzieri, așa că este nevoie de o prelungire a termenelor

Conform regulamentelor europene, toate proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie finalizate până în 30 iunie 2026. Cu toate acestea, având în vedere întârzierile și dificultățile birocratice întâmpinate la nivel național, este nevoie de discuții privind posibilitatea unei prelungiri pentru anumite proiecte strategice.

„Implementarea proiectelor cu finanțare PNRR se desfășoară în paralel cu alte programe operaționale aferente exercițiului financiar 2021-2027. În aceste condiții presiunea la nivelul resursei umane din cadrul beneficiarilor, în sectoare esențiale de tipul achizițiilor, implementării și managementului de proiect, managementului investițiilor este foarte mare. În același timp, ultimii ani au fost marcați de diverse perioade de blocare a angajărilor, în condițiile în care fondurile PNRR nu au o componentă eligibilă de resurse umane. Pentru toți beneficiarii, dar și pentru coordonatorii de reforme acestea reprezintă provocări majore”, a declarat Simon Pescari, prorector UPT responsabil cu investiții, patrimoniu și dezvoltare sustenabilă.

„Ne-am confruntat cu o lansare târzie a multor apeluri, birocrația este semnificativă. Sunt multe elemente care pun în pericol implementarea proiectelor finanțate, la nivel național. De asemenea, la nivelul coordonatorilor de reforme, sarcina uriașă de finanțare și raportare, în balanță cu resursele disponibile, reprezintă un obstacol în ducerea la bun sfârșit a proiectelor. Toate acestea duc la o singură concluzie: trebuie prelungit termenul de implementare, dacă vrem să ne dezvoltăm serios ca țară. Sunt instituții care abia acum licitează anumite proiecte, nu vor avea cum să le termine într-un an de zile, chiar dacă vor beneficia de tot norocul din lume. Este nevoie de unitate, membrii guvernului și europarlamentarii trebuie să facă tot posibilul ca termenul să fie prelungit. Din păcate, în spațiul public nu am văzut încă pe cineva să arate că face acest lucru chiar dacă se încearcă”, a încheiat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.